Cadrul legal incident este reprezentat de Legea 188/1999 și HG 611/2009, iar modelul de fișă de post indică fără echivoc cine este Ministerul Muncii, Inspecția Muncii și ITM București, calitatea persoanelor care le conduc, potrivit Notelor 1, 9 și 10 din Anexa 1 la HG 611/2009 și implicit raporturile de subordonare dintre acestea, așa cum se regăsesc acestea reflectate atât în fișa de post 839/49 din 2009, cât și în fișa de post 27 din 2011.
Legea 188/1999 stabilește că în materia raporturilor de serviciu persoana căreia îi revine calitatea de conducător al autorității și instituției publice este persoana care numește în post și aprobă fișa de post a funcționarului public numit în funcția publică de conducere. În speța de față, de drept este MINISTRUL MUNCII.
Întotdeauna, din anul 1999 de când a luat ființă Inspecția Muncii și până în prezent, Inspectorului șef i-a revenit doar calitatea de șef de compartiment în raport cu Inspectorul șef adjunct, drept pentru care a semnat doar la rubrica întocmit a fișei de post.
În data de 29.01.2009, am luat la cunoștință fișa postului nr. 838/49 din 2009 aprobată de Ministrul muncii Marian Sârbu, contrasemnată de Inspectorul General de Stat al Inspecției Muncii Mariana Basuc și întocmită de Inspectorul șef Bujor Constantin. Raportul de evaluare pentru anul 2009 a fost contrasemnat de Secretarul de Stat Nicolae Ivășchescu.
În data de 17.01.2011, am luat la cunoștință fișa postului nr. 27 din 2011 aprobată de Inspectorul General de Stat al Inspecției Muncii Gabriela Radu și întocmită de Inspectorul șef Bujor Constantin. Din această fișă de post a dispărut contrasemnatarul, iar raportul de evaluare pentru anul 2011 nu a mai fost contrasemnat de nimeni. ACEASTA ESTE DOVADA PREMEDITĂRII, fișa de post 27 din 27.01.2011 fiind întocmită Bujor Constantin cu un an înainte de a se realiza evaluarea mea profesională din 17.01.2012 de catre același Bujor Constantin.
Contrasemnatarul fișei de post trebuie să contrasemneze și raportul de evaluare, adică Inspectorul șef în calitate de evaluator al activității Inspectorului șef adjunct, nu poate evalua după cum îl taie capul sau interesele pe care le are, pentru că trebuie să explice pe cale administrativă contrasemnatarului ce a făcut, iar contrasemnatarul poate menține sau nu notele acordate de evaluator și implicit calificativul evaluării.
Deasemenea, Ministrul muncii, persoana care de drept reprezintă instituția conducătorului autorității și instituției publice, pe cale administrativă, poate reanaliza activitatea Inspectorului șef adjunct evaluat, în baza raportului de evaluare și a unor referate și poate menține sau modifica notele acordate de evaluator și implicit calificativul evaluării.
Numai soluționarea realizată de Minstrul muncii este actul administrativ prevăzut de HG 611/2009 care poate fi atacat în contencios administrativ, nu și raportul de evaluare întocmit de Inspectorul șef Bujor Constantin.
Este adevărat că dacă aș fi fost în subordinea directă a Ministrului muncii și aș fi fost evaluat profesional de Ministrul muncii, atunci raportul de evaluare întocmit de Ministrul muncii se putea contesta doar pe calea contenciosului administrativ.
De ce s-a admis lui Bujor Constantin să întocmească o fișă de post a Inspectorului șef adjunct, din care să fie eliminat contrasemnatarul ?
De ce nu s-a exercitat niciunul din gradele de jurisdicție administrativă prevăzute de HG 611/2009 cu ocazia plângerilor administrative pe care le-am formulat ? De ce persoane din aparatul Ministerului Muncii au încălcat legea și s-au conformat față de Bujor Constantin ?
Nu întâmplător raportul de evaluare întocmit doar de Inspectorul șef Bujor Constantin a ajuns obiectul unui dosar în contencios administrativ, deși nu este unul din actele administrative prevăzute de lege a fi soluționate pe calea contenciosului administrativ .
Subiectul de Luni 14.01.2019 – DOVADA PREMEDITĂRII CRIMELOR ADMINISTRATIVE – EPISODUL (2) – EDUARD CORJESCU.
Got something to share? Let's hear it.