APARTAMENTUL DE 557 mp PRELUAT CU 23.000 EURO SI CEVA MĂRUNTIS, MARE CÂT 5 APARTAMENTE DE PESTE 100 mp, DUCE IN DERIZORIU GARSONIERA DNEI. INSPECTOR GRIGORESCU DOINA.

În 21 februarie 2012 firma CONIMPEX COMPANY SRL face obiectul dosarului 5108/3/2012 in materia juridica faliment, unde dl. Matei Vintila figureaza ca persoana chemata in garantie, la pozitia 13 ITM Bucuresti figureaza ca fiind creditor, iar la pozitia 75. Negoita Niculae figurează ca fiind creditor.

Din 2009 dl. Bujor Constantin conduce ITM București și sunt convins că a făcut demersuri până în 2012 să recupereze sumele datorate ITM București de către CONIMPEX COMPANY SRL, numai că nu a reușit. A reușit doar în 2018 să recupereze integral de la dl. Matei Vintilă sumele împrumutate acestuia de-a lungul timpului, spre deosebire de ceilalți creditori care stau cuminți la rând la masa credală.

Asa cum rezulta din declaratiile de avere ale Inspectorului sef Bujor Constantin, acesta ia bani cu imprumut de la banci (adica cu dobanda) si împrumută persoana fizică Matei Vintilă  – in anul 2011 cu 75.000 de euro, apoi in anul 2015 cu 101.000 euro si 20.000 lei.

Dl. Sef de birou Negoita Niculae, când vicepresedinte, când doar simplu membru în cadrul sindicatului ITM Columna condus în calitate de Presedinte de aceeași doamnă Inspector de munca Grigorescu Doina, întâmplător și probabil de bună voie și nesilit de nimeni achită in anul 2013 un avans de 40.000 euro chiar firmei  CONIMPEX COMPANY SRL aflată in insolvență, pentru achizitia unui apartament, deși încă din 2012 figura ca și creditor la firma CONIMPEX COMPANY SRL aflată in insolvență.

Spre deosebire de dl. Negoiță care figurează cu avansul din 2013 și în 2018, la firma CONIMPEX, in anul 2018, norocosul Inspector sef Bujor Constantin se pare ca si-a recuperat integral imprumutul de la Matei Vintila în anul 2018, dar nu scrie unde sunt banii primiți de la acesta.

Pâna în anul 2015 nu apare niciun apartament in constructie în declaratiile de avere ale Inspectorului sef Bujor Constantin, dar în anul 2016 apare o cladire în construcție în curs de finalizare, pentru care a achitat doua avansuri de 15.000 euro și 8.000 euro, în timp ce dl. Matei Vintila figureaza ca fiind imprumutat cu 101.000 euro si 20.000 lei, adică nu din banii împrumutați dlui. Vintilă Matei, dl. Bujor Constantin a construit clădirea în cauză.

Clădirea apare ca fiind construită în perioada 2010 – 2017 și din suprafața de 1.114,7 mp, dl. Bujor Constantin arată în 2018 că deține împreună doar cu soția și fără Empiriki Bank o cota de ½, respectiv un apartament cu o suprafață de 557.35 mp, iar în aceeași declarație de avere din 2018 arată că este în curs de finalizare, adica mai trebuie putini bani si este gata.

Păi ce scrii p’aicea dom’ Bebiță ? Ce-ai făcut ? Apartament sau clădire ? Sau și apartamentul este tot clădire ? Sau oricum nu contează că pe domnia ta știi că nu te întreabă nimeni nimic ?

In concluzie, iată cum se construiește cumva și de către cineva, nu se știe cum, dar corect si legal, cu munca salariată, poate pe un teren care îi aparține din 2003 Inspectorului sef Bujor Constantin, un apartament de 557,35 mp cu cca. 23.000 euro și ceva mărunțis. Luați lecții, domnilor dezvoltatori imobiliari !

Iată ce bine poate fi, dacă faci fapte bune, cum ar fi aceeea să-l împrumuți pe dl. Vintilă cu 100.000 euro. Și dlui. Inspector de muncă Negoiță Nicolae i-a mers bine, chiar dacă a cam pierdut avansul de 40.000 euro la CONIMPEX. A ajuns Șef Birou și este în relații excelente cu dl. Bujor Constantin.

Oare cealalta parte a imobilului cui apartine ? Cumva unei persoane ruda de gradul I cu dl. Inspector Sef Bujor Constantin ? Care cumva împreună cu soțul are și o firmă de formare profesională numită PROTEM SSM unde dl. Negoiță Niculae a predat in calitate de lector ?

DESPRE NERVOZITATILE ADMINISTRATIVE DELOC ÎNTÂMPLĂTOARE ALE INSPECTORULUI SEF BUJOR CONSTANTIN

Intr-o buna zi, am remarcat ca ITM Bucuresti functioneaza de ani buni, fara niciunul din cei doi inspectori sefi adjuncti. De ce dom’ Bebiță ? E cumva ceva legat de contrasemnatarul fișei de post și a raportului de evaluare ?

Am incercat sa intru in audienta de cateva ori la inspectorul sef Bujor Constantin, dar nu am reușit nici când l-am întalnit în curtea ITM București, unde nici măcar nu mi-a răspuns la salutul politicos pe care i l-am adresat, așa cum nu a răspuns nici la telefon, nici la sms, nici când am făcut anticameră în secretariat. Să fim clar înțeleși. Totul s-a întâmplat cu mult timp înainte de a lansa blogul.

Intamplator chiar in ziua în care m-am prezentat în audiență la Inspectorul Șef, dom’ Bebiță scrie că s-a dus fuguța la Inspectia Muncii, pentru a gasi solutii cu privire la arhiva inspectoratului.

Pai, dom’ Bebiță, problema arhivei este mult mai veche decat anul 2009 când ai fost numit în funcție. Mă surprinde că nu ai rezolvat-o nici până la sfârșitul anului 2018. Mai durează ?

Am incercat sa am acces la informatiile publice pe care Inspectorul șef Bujor Constantin trebuie să la pună la dispoziția oricărui cetățean dar, în ciuda faptului că am anunțat în data de 23.11.2018 vizita, în data de 28.11.208 a fost chemata politia, fapt pentru care am depus și o plângere la Ministrul Muncii. În răspunsul trimis la Ministerul Muncii, Inspectorul sef Bujor Constantin mă descrie ca fiind o persoana nervoasa, recalcitrantă și care amenință, fapt pentru care a trebuit să se pună în aplicare planul de pază al ITM București și chemată poliția prin 112.

Oare ce spun foștii colegi, nu puțini, pe care i-am întâlnit, cu care am vorbit relaxat și nu nervos, citind ce semnează dl. Inspector șef Bujor Constantin ?

La câte camere de luat vederi sunt în incinta ITM Bucuresti, poate are dl. Inspector șef Bujor Constantin și înregistrări cu ceea ce susține. Organele de politie care s-au deplasat la fata locului au constatat altceva. Mulțumesc cu această ocazie pentru profesionalismul și obiectivitatea de care au dat dovadă.

Mai mult, Inspectorul sef Bujor Constantin precizează ca prin ceea ce scriu pe blog aduc atingere autoritatii de stat a ITM Bucuresti si indică numeroase dosare disjunse din dosarul privind raportul de evaluare, unde s-au pronuntat instanțele de judecată și organele penale.

De unde atâta nervozitate administrativă dom’ Bebiță ?

Personal, îl compătimesc pe omul Bujor Constantin, care de când a fost numit în funcția de Inspector șef nu a știut altceva decât să facă pe victima în fața colegilor și superiorilor și altor persoane, susținând că este amenințat și nu poate conduce inspectoratul pentru că deciziile îi sunt contestate și știrbită autoritatea de către persoane care tot îl reclamă.

În același timp nu pot fi de acord cu fraudele intelectuale pe care le mai numesc si crime administrative, prin care acesta ani buni mă prezintă ca fiind un funcționar public incompentent profesional, care îl reclamă peste tot și, mai nou, ca și persoană nervoasă și recalcitrantă, precum și
și faptele săvârșite de Inspectorul șef Bujor Constantin, care au condus la epurarea ITM București, fiind îndepărtați mulți funcționari publici sub aparența legalității din aparatul ITM București.

Cum era și de așteptat, cu excepția mea până acum, deși toți au fost repuși în drepturi de instanțele de judecată, nimeni nu l-a întrebat pe dl. Bujor Constantin nimic.

În acest sens, cu speranța că nu consideră această recomandare o amenințare, cu privire la dosarele pe care tot le invocă, apreciez că este  în propriul interes să lase dosarele acelea în pace.

Să nu le mai amintească, pentru că oricum sunt dosare care privesc raportul de evaluare, nu ordinul de eliberare din funcție care in prezent se afla suspendat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti.

Dar dacă Inspectorul șef Bujor Constantin tot a adus dosarele în discuție în răspunsul buclucaș și susține că eu aduc atingere autorității de stat a ITM București, mă obligă să fac câteva precizări.

A soluționat o cerere, printr-un înscris emis de ITM Bucuresti, condus de Inspectorul Sef Bujor Constantin, menține calificativul acordat tot de Inspectorul sef Bujor Constantin, semnat de cele două favorite la data emiterii, Șef Birou legislație Balabuti Marilena și Șef Birou resurse Umane Moldoveanu Mihaela. În prezent nu mai sunt favorite, sunt de mult timp plecate și ele din aparatul ITM Bcuurești.

In ce temei consideră Inspectorul șef că acest înscrisul de mai sus  reprezintă o expresie a autorității de stat legal formulată ? De cand un inspectorat, adică o persoana juridică, soluționează contestații și menține calificative profesionale ale unor funcționari publici ?

De ce ignoră dom’ Bebiță ce scrie în Anexa 1 la HG 611/2009, modelul fișei de post în partea stângă sus : Pe primul rând este trecută autoritatea publică ( adică Ministerul Muncii), iar pe ultimul rând compartimentul (adică ITM Bucuresti) ?

A fost oare asigurat dom’ Bebiță, care a ÎNTOCMIT fișa de post a Inspectorului șef adjunct de câteva ori și a semnat de fiecare dată numai la rubrica sefului de compartiment, că este protejat și lui nu i se întâmplă nimic ?

Chiar si pe rapoartele de evaluare din 2010 si 2011, apare sus Inspectia Muncii si jos ITM Bucuresti, adica tot pe ultima pozitie, rezervata pentru compartiment, iar Legea 108/1999 este legea Inspectiei Muncii nu a ITM Bucuresti….

În altă ordine de idei, care din prerogativele conducătorului autorității publice arătate în Legea 188/1999 au fost exercitate de dl. Inspector sef Bujor Constantin ? Din câte știu, niciuna. O arată dosarul meu de funcționar public cu funcție de conducere, gestionat de Inspecția Muncii și unde ITM București figurează la rubrica compartiment.

În altă ordine de idei, NOTA prevăzută în Anexa la Legea 188/199 arată fără echivoc : “1.Funcţiile publice generale, altele decât cele prevăzute la pct. I, se stabilesc cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.”, în condițiile stabilite fără echivoc de art. 7 (4) din Legea 188/1999 care arată : “Echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, în condiţiile legii, se face prin statutele speciale prevăzute la art. 5 alin. (1) sau, la propunerea autorităţilor şi instituţiilor publice, de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici.”, propunere care s-a formulat de Ministerul Muncii și nu de către ITM București.

Dom’ Bebiță, dar și dom’ Edi, știu ce înseamnă prevederile de mai sus.

Știu că s-a terminat cu frauda intelectuală, prin care au deturnat instituții și prevederi legale de la sensul și înțelesul prevăzut de legiuitor, alba-neagra cu semnificația funcțiilor publice de conducere de Inspector Șef și Inspector Șef adjunct, care nu se regăsesc în Anexa 1 la Legea 188/1999 și pe care le-au speculat în fel și chip.

Propunerea Ministerului Muncii și avizul ANFP lămuresc problema cu privire la fiecare din cele două funcții publice de conducere în raport cu funcțiile publice de conducere arătate în Anexa 1 la Legea 188/1999 și nu în Legea salarizării, care se referă la salarizarea tot a Directorilor Executivi și a Directorilor Executivi Adjuncți, funcții publice de conducere prevăzute în Anexa 1 la Legea 188/1999.

Subiectul de luni, 04.02.2019 – O mică sinteză despre persoane din anturajul dlui. Inspector șef Bujor Constantin.

Dispoziția nr. 47724 / I.A. din 26.01.2012, întocmită de Consilier Adrian Aflorei, Șef serviciu Elena Halalai, Director Toader Dima și emisă sub semnătura dlui. Secretar General de Stat Ion Anghel, ignorată de Inspectorul șef Bujor Constantin, arată că raportul de evaluare întocmit de Inspectorul șef Bujor Constantin trebuia contrasemnat, adică calificativul stabilit de Inspectorul șef pentru Inspectorul șef adjunct trebuia menținut de un ierarhic superior al acestuia.

În consecința celor arătate dl. Secretar General de Stat Ion Anghel, precum și ceilalți semnatari arată că în speță Inspectorul șef are un superior ierarhic care trebuie să se pronunțe.

În afara autorității de stat delegate de Ministerul Muncii către Inspecția Muncii prin Legea 108/1999, Inspectorul șef Bujor Constantin a ignorat dispoziția Secretarului General de Stat al Ministerului Muncii și a implicat ITM București în menținerea calificativului.

Adică a folosit o persoană juridică la conducerea căreia se afla, pentru a menține un calificativ profesional care putea fi menținut numai de o persoană fizică, funcționar public, reprezentată prin contrasemnatar (de regula secretar de stat, cu ocazia evaluării profesionale) sau de conducatorul autoritatii și instituției publice (ministrul muncii, cu ocazia soluționării constenației). Dom’Bebiță, e corect și legal ce ai făcut ?

În data de 21.10.2016 am adresat si o scrisoare deschisa dlui. Inspector șef Bujor Constantin pe care am înaintat-o, pentru conformitate, Ministerului Muncii, ITM Bucuresti si tuturor celorlalte 41 de inspectorate, la care nu am primit răspuns, deși am promis că odată ce îl primesc, nu voi mai face niciun demers, de nicio natură.

Nici până în prezent dl. Inspector șef Dr. Ing. Bujor Constantin nu a răspuns la o întrebare simplă : Care este temeiul legal care îi permite Inspectorului șef să evalueze profesional Inspectorul șef ajunct în calitate de conducător al autorității și instiuției publice, adică de Ministru al muncii, atât timp cât Inspectorul șef a întocmit fișa de post a Inspectorului șef adjunct în calitate de șef de compartiment ?

Mai bine răspunde din proprie inițiativă și poate scapă. Dacă va fi întrebat, o să fie mai complicat. 2019 nu este 2012.

Subiectul de luni 28.01.2019 : Despre sume importante de bani și nervozitățile administrative ale Inspectorului șef Bujor Constantin.

Pentru conformitate si pentru a se înțelege cât mai bine, voi comenta paragraf cu paragraf, răspunsul emis sub semnatura Directorului Directiei Legislația Muncii din cadrul Ministerului Muncii, dl. Eduard Corjescu.

“Raportul de evaluare a performantelor profesionale individuale care a vizat evaluarea dumneavoastra, pentru perioada 01.01.2011 la 31.12.2011 a fost elaborat și semnat de catre conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca București.”

Afirmația pare corectă și legală și nu a fost făcută întâmplător. Singura problemă este că în materia raporturilor de serviciu ITM București este organizat de nivel de compartiment în cadrul Inspecției Muncii, iar regulamentul de organizare și funcționare este aprobat de Ministrul muncii, potrivit art. 9 alin. (1) din HG 1377/2009 și nu de Inspectorul șef și, în plus, figurează ca serviciu public deconcentrat al Ministerului Muncii, potrivit Anexei 2, capitol D, punct. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1998.

“In mod evident, potrivit prevederilor art.107 alin.(2) lit. e) din HG.nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei functionarilor publici, cu modificarile și completarile ulterioare, calitatea de evaluator, apartine conducatorului autoritatii sau institufiei publice pentru functionarii publici, care sunt in subordinea directa a acestuia.”

Din pix, dom’ Edi a stabilit care prevederi legale ale HG 611/2008 sunt aplicabile și ce calitate a revenit dlui. Inspector șef Bujor Constantin cu ocazia evaluării profesionale. Uite așa, s-au amestecat instituțiile autorității și instituției publice între ele, în ciuda faptului că ITM București nu are o lege proprie de organizare și funcționare.

Uite așa, s-a statutat că Inspectorul șef este totuna cu Ministrul muncii, iar ITM București este totuna cu Ministrul Muncii, adică este autoritate și instituție publică într-o speță care privește raporturile de serviciu stabilite potrivit dispozițiilor Legii 188/1999, cu încălcarea prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituția României care arată că hotărârile sunt emise în organizarea executării legii și nu altfel.

Adică HG 611/2008 este emisă în organizarea executării Legii 188/1999, iar HG 1377/2009, în organizarea executării Legii 108/1999 și a se folosi dispoziții ale HG 1377/2009 pentru a schimba înțelesul unor instituții prevăzute de Legea 188/1999 și rolul acestora, înseamnă a se încălca prevederile Constituției României.

Legea 188/1999 arată fără echivoc faptul că persoana căreia îi revine calitatea de conducător al autorității și instituției publice este cea care numește în funcția publică de conducere și aprobă fișa de post și nu cea care întocmește fișa de post în calitate de șef de compartiment, iar fișa de post indică la prima poziție autoritatea și instituția publică, adică Ministerul Muncii, iar la ultima poziție compartimentul, adică ITM București.

Dom’ Edi a ignorat fișa de post aprobată de Ministrul Muncii, întocmită potrivit prevederilor Anexei 1 din HG 611/2008, care arată fără echivoc că Ministrul muncii este conducătorul autorității sau instituției publice numită Ministerul Muncii și nu Inspectorul șef care conduce ITM București, care este organizat la nivel de compartiment, nu de autoritate sau instituție publică. O spun nu eu, ci modelul fișei de post prevăzut de lege și fișa de post, așa cum a fost întocmită.

Nu vă imaginați că această fișă de post este una oarecare, printre alte atâtea fișe de post. Este fișa de post a celor 84 de Inspectori șefi ajuncți, așa cum s-a întocmit din anul 1999 când a luat ființă Inspecția Muncii și până în prezent, unde întotdeauna Inspectorul șef a semnat la rubrica întocmit rezervată șefului de compartiment, iar inspectoratele teritoriale de muncă au figurat în antetul fișei de post pe poziția a treia, rezervată compartimentelor.

“Referitor la aspectele sesizate privind nelegalitatea Raportului de evaluare, mentionam ca, legalitatea actului administrativ presupune, potrivit dispozitiilor cuprinse in art. 75 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, dar si principiilor constitutionale, asa cum acestea au fost consolidate in practica si doctrina dreptului administrativ, conformitatea actului administrativ cu legea sau alt act cu forta juridica superioara, in baza caruia acesta a fost adoptat, actul administrativ fiind emis in baza si in executarea legii.”

Dom’ Edi, în calitate de Director al Direcției Legislație din cadrul Ministerului Muncii a calificat Raportul de evaluare ca fiind act administrativ, deși nu a fost emis de Ministrul muncii, fiind emis de un șef de compartiment, care conduce un serviciu public deconcentrat al Ministerului Muncii. În plus față de cele arătate, a susținut că este emis în baza și în executarea legii. Care lege dom’ Edi, că cele arătate spun altceva ?

Cu eleganța caracteristică criminalilor administrativi, se invocă principiile constituționale, practica și doctrina dreptului administrativ, dar nu se explică un lucru elementar – într-o speță care privește raporturile de serviciu ale Inspectorului șef adjunct, funcționar public cu funcție de conducere, care este temeiul legal în înțelesul edictat de legiuitor, potrivit căruia Inspectorului șef îi revine calitatea de conducător al autorității și instituției publice ?

Sau poate explică altceva dl. Eduard Corjescu, Director al Directiei Legislație din cadrul Ministerului Muncii dacă nu poate răspunde la întrebarea de mai sus.

Dacă Inspectorul șef este conducător al autorității și instituției publice, într-o speță care privește raporturile de serviciu ale Inspectorului șef adjunct, atunci Ministrului muncii ce calitate îi mai revine ?

Dom’ Edi, de ce pentru Bujor Constantin, Inspector șef al ITM București, s-au deturnat de la înțelesul și scopul edictat de legiuitor, unde chiar Ministerul Muncii a avut calitatea de elaborator, prevederile legale privind instituțiile și rolul acestora, cu încălcarea Constituției României ?

Dom’ Edi, este corect și legal ce susțin sau greșesc ?

Mulțumesc în încheiere pentru faptul că în considerarea principiului separației puterilor în stat, cu invocarea art. 1 alin. (4) din Constituția României, ați precizat atributul exclusiv al instanțelor judecătorești privind controlul asupra legalității actelor administrative.

Nu pot să vă mulțumesc pentru că, pe cale administrativă, ați pus Ministerul Muncii în imposibilitate de a mai face ceva.

Despre subiectul compartiment, alte aspecte, anularea HG 1377/2009 în anul 2017 si despre HG 488/2017, într-un episod viitor.

Subiectul de Luni, 21.01.2019 – Dovada premeditării crimelor administrative – Episodul (3) – Secretar General de Stat în cadrul Ministerului Muncii, Ion Anghel.