Pentru conformitate si pentru a se înțelege cât mai bine, voi comenta paragraf cu paragraf, răspunsul emis sub semnatura Directorului Directiei Legislația Muncii din cadrul Ministerului Muncii, dl. Eduard Corjescu.

“Raportul de evaluare a performantelor profesionale individuale care a vizat evaluarea dumneavoastra, pentru perioada 01.01.2011 la 31.12.2011 a fost elaborat și semnat de catre conducerea Inspectoratului Teritorial de Munca București.”

Afirmația pare corectă și legală și nu a fost făcută întâmplător. Singura problemă este că în materia raporturilor de serviciu ITM București este organizat de nivel de compartiment în cadrul Inspecției Muncii, iar regulamentul de organizare și funcționare este aprobat de Ministrul muncii, potrivit art. 9 alin. (1) din HG 1377/2009 și nu de Inspectorul șef și, în plus, figurează ca serviciu public deconcentrat al Ministerului Muncii, potrivit Anexei 2, capitol D, punct. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 32/1998.

“In mod evident, potrivit prevederilor art.107 alin.(2) lit. e) din HG.nr.611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei functionarilor publici, cu modificarile și completarile ulterioare, calitatea de evaluator, apartine conducatorului autoritatii sau institufiei publice pentru functionarii publici, care sunt in subordinea directa a acestuia.”

Din pix, dom’ Edi a stabilit care prevederi legale ale HG 611/2008 sunt aplicabile și ce calitate a revenit dlui. Inspector șef Bujor Constantin cu ocazia evaluării profesionale. Uite așa, s-au amestecat instituțiile autorității și instituției publice între ele, în ciuda faptului că ITM București nu are o lege proprie de organizare și funcționare.

Uite așa, s-a statutat că Inspectorul șef este totuna cu Ministrul muncii, iar ITM București este totuna cu Ministrul Muncii, adică este autoritate și instituție publică într-o speță care privește raporturile de serviciu stabilite potrivit dispozițiilor Legii 188/1999, cu încălcarea prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituția României care arată că hotărârile sunt emise în organizarea executării legii și nu altfel.

Adică HG 611/2008 este emisă în organizarea executării Legii 188/1999, iar HG 1377/2009, în organizarea executării Legii 108/1999 și a se folosi dispoziții ale HG 1377/2009 pentru a schimba înțelesul unor instituții prevăzute de Legea 188/1999 și rolul acestora, înseamnă a se încălca prevederile Constituției României.

Legea 188/1999 arată fără echivoc faptul că persoana căreia îi revine calitatea de conducător al autorității și instituției publice este cea care numește în funcția publică de conducere și aprobă fișa de post și nu cea care întocmește fișa de post în calitate de șef de compartiment, iar fișa de post indică la prima poziție autoritatea și instituția publică, adică Ministerul Muncii, iar la ultima poziție compartimentul, adică ITM București.

Dom’ Edi a ignorat fișa de post aprobată de Ministrul Muncii, întocmită potrivit prevederilor Anexei 1 din HG 611/2008, care arată fără echivoc că Ministrul muncii este conducătorul autorității sau instituției publice numită Ministerul Muncii și nu Inspectorul șef care conduce ITM București, care este organizat la nivel de compartiment, nu de autoritate sau instituție publică. O spun nu eu, ci modelul fișei de post prevăzut de lege și fișa de post, așa cum a fost întocmită.

Nu vă imaginați că această fișă de post este una oarecare, printre alte atâtea fișe de post. Este fișa de post a celor 84 de Inspectori șefi ajuncți, așa cum s-a întocmit din anul 1999 când a luat ființă Inspecția Muncii și până în prezent, unde întotdeauna Inspectorul șef a semnat la rubrica întocmit rezervată șefului de compartiment, iar inspectoratele teritoriale de muncă au figurat în antetul fișei de post pe poziția a treia, rezervată compartimentelor.

“Referitor la aspectele sesizate privind nelegalitatea Raportului de evaluare, mentionam ca, legalitatea actului administrativ presupune, potrivit dispozitiilor cuprinse in art. 75 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, dar si principiilor constitutionale, asa cum acestea au fost consolidate in practica si doctrina dreptului administrativ, conformitatea actului administrativ cu legea sau alt act cu forta juridica superioara, in baza caruia acesta a fost adoptat, actul administrativ fiind emis in baza si in executarea legii.”

Dom’ Edi, în calitate de Director al Direcției Legislație din cadrul Ministerului Muncii a calificat Raportul de evaluare ca fiind act administrativ, deși nu a fost emis de Ministrul muncii, fiind emis de un șef de compartiment, care conduce un serviciu public deconcentrat al Ministerului Muncii. În plus față de cele arătate, a susținut că este emis în baza și în executarea legii. Care lege dom’ Edi, că cele arătate spun altceva ?

Cu eleganța caracteristică criminalilor administrativi, se invocă principiile constituționale, practica și doctrina dreptului administrativ, dar nu se explică un lucru elementar – într-o speță care privește raporturile de serviciu ale Inspectorului șef adjunct, funcționar public cu funcție de conducere, care este temeiul legal în înțelesul edictat de legiuitor, potrivit căruia Inspectorului șef îi revine calitatea de conducător al autorității și instituției publice ?

Sau poate explică altceva dl. Eduard Corjescu, Director al Directiei Legislație din cadrul Ministerului Muncii dacă nu poate răspunde la întrebarea de mai sus.

Dacă Inspectorul șef este conducător al autorității și instituției publice, într-o speță care privește raporturile de serviciu ale Inspectorului șef adjunct, atunci Ministrului muncii ce calitate îi mai revine ?

Dom’ Edi, de ce pentru Bujor Constantin, Inspector șef al ITM București, s-au deturnat de la înțelesul și scopul edictat de legiuitor, unde chiar Ministerul Muncii a avut calitatea de elaborator, prevederile legale privind instituțiile și rolul acestora, cu încălcarea Constituției României ?

Dom’ Edi, este corect și legal ce susțin sau greșesc ?

Mulțumesc în încheiere pentru faptul că în considerarea principiului separației puterilor în stat, cu invocarea art. 1 alin. (4) din Constituția României, ați precizat atributul exclusiv al instanțelor judecătorești privind controlul asupra legalității actelor administrative.

Nu pot să vă mulțumesc pentru că, pe cale administrativă, ați pus Ministerul Muncii în imposibilitate de a mai face ceva.

Despre subiectul compartiment, alte aspecte, anularea HG 1377/2009 în anul 2017 si despre HG 488/2017, într-un episod viitor.

Subiectul de Luni, 21.01.2019 – Dovada premeditării crimelor administrative – Episodul (3) – Secretar General de Stat în cadrul Ministerului Muncii, Ion Anghel.

Cadrul legal incident este reprezentat de Legea 188/1999 și HG 611/2009, iar modelul de fișă de post indică fără echivoc cine este Ministerul Muncii, Inspecția Muncii și ITM București, calitatea persoanelor care le conduc, potrivit Notelor 1, 9 și 10 din Anexa 1 la HG 611/2009 și implicit raporturile de subordonare dintre acestea, așa cum se regăsesc acestea reflectate atât în fișa de post 839/49 din 2009, cât și în fișa de post 27 din 2011.

Legea 188/1999 stabilește că în materia raporturilor de serviciu persoana căreia îi revine calitatea de conducător al autorității și instituției publice este persoana care numește în post și aprobă fișa de post a funcționarului public numit în funcția publică de conducere. În speța de față, de drept este MINISTRUL MUNCII.

Întotdeauna, din anul 1999 de când a luat ființă Inspecția Muncii și până în prezent, Inspectorului șef i-a revenit doar calitatea de șef de compartiment în raport cu Inspectorul șef adjunct, drept pentru care a semnat doar la rubrica întocmit a fișei de post.

În data de 29.01.2009, am luat la cunoștință fișa postului nr. 838/49 din 2009 aprobată de Ministrul muncii Marian Sârbu, contrasemnată de Inspectorul General de Stat al Inspecției Muncii Mariana Basuc și întocmită de Inspectorul șef Bujor Constantin. Raportul de evaluare pentru anul 2009 a fost contrasemnat de Secretarul de Stat Nicolae Ivășchescu.

În data de 17.01.2011, am luat la cunoștință fișa postului nr. 27 din 2011 aprobată de Inspectorul General de Stat al Inspecției Muncii Gabriela Radu și întocmită de Inspectorul șef Bujor Constantin. Din această fișă de post a dispărut contrasemnatarul, iar  raportul de evaluare pentru anul 2011 nu a mai fost contrasemnat de nimeni. ACEASTA ESTE DOVADA PREMEDITĂRII, fișa de post 27 din 27.01.2011 fiind întocmită Bujor Constantin cu un an înainte de a se realiza evaluarea mea profesională din 17.01.2012 de catre același Bujor Constantin.

Contrasemnatarul fișei de post trebuie să contrasemneze și raportul de evaluare, adică Inspectorul șef în calitate de evaluator al activității Inspectorului șef adjunct, nu poate evalua după cum îl taie capul sau interesele pe care le are, pentru că trebuie să explice pe cale administrativă contrasemnatarului ce a făcut, iar contrasemnatarul poate menține sau nu notele acordate de evaluator și implicit calificativul evaluării.

Deasemenea, Ministrul muncii, persoana care de drept  reprezintă instituția conducătorului autorității și instituției publice, pe cale administrativă, poate reanaliza activitatea Inspectorului șef adjunct evaluat, în baza raportului de evaluare și a unor referate și poate menține sau modifica notele acordate de evaluator și implicit calificativul evaluării.

Numai soluționarea realizată de Minstrul muncii este actul administrativ prevăzut de HG 611/2009 care poate fi atacat în contencios administrativ, nu și raportul de evaluare întocmit de Inspectorul șef Bujor Constantin.

Este adevărat că dacă aș fi fost în subordinea directă a Ministrului muncii și aș fi fost evaluat profesional de Ministrul muncii, atunci raportul de evaluare întocmit de Ministrul muncii se putea contesta doar pe calea contenciosului administrativ.

De ce s-a admis lui Bujor Constantin să întocmească o fișă de post a Inspectorului șef adjunct, din care să fie eliminat contrasemnatarul ?

De ce nu s-a exercitat niciunul din gradele de jurisdicție administrativă prevăzute de HG 611/2009 cu ocazia plângerilor administrative pe care le-am formulat ? De ce persoane din aparatul Ministerului Muncii au încălcat legea și s-au conformat față de Bujor Constantin ?

Nu întâmplător raportul de evaluare întocmit doar de Inspectorul șef Bujor Constantin a ajuns obiectul unui dosar în contencios administrativ, deși nu este unul din actele administrative prevăzute de lege a fi soluționate pe calea contenciosului administrativ .

Subiectul de Luni 14.01.2019 – DOVADA PREMEDITĂRII CRIMELOR ADMINISTRATIVE – EPISODUL (2) – EDUARD CORJESCU.

Și cu sprijinul dșoarei Șef Birou Legislație Contencios Administrativ Jr. Balabuti Marilena, care a avizat pentru legalitate, domnul Inspector sef Bujor Constantin al ITM București, a făcut de toate :

•  A amenințat administrativ Inspectorul șef adjunct pentru securitate și sănătate în muncă, pentru că a îndrăznit să refuze motivat una din deciziile emise nelegal de acesta,
  
• A protejat administrativ  pe doamnele inspector de muncă Grigorescu Doina, Șef Birou Resurse Umane Mihaela Moldoveanu si Șef Birou Legislație Contencios (ulterior Inspector șef adjunct pentru relații de muncă) Balabuti Marilena. Ulterior acestea i-au fost recunoscătoare și au semnat una din crimele administrative, prin care ITM București condus de Bujor Constantin comunica “menținerea calificativului”, stabilit tot de Bujor Constantin, în ciuda faptului că nici instanța de judecată nu are dreptul să se pronunțe atât pe fondul unei cauze cât și în recurs.
• La violarea legii au participat Director Directie Legislatie Contencios jr. Eduard Corjescu, Valentin Mocanu – Secretar de Stat si  Ion Anghel – Secretar General de Stat în cadrul MinisteruluiMuncii, iar proba o prezint aici – ordinul de eliberare din funcție.
• A împiedicat administrativ  Inspectorul șef adjunct  să iși exercite atribuțiile prevăzute de lege, prin semnarea de adrese chiar si catre parchete, din care lipsea semnătura Inspectorului șef adjunct pentru securitate și sănătate în muncă (draft adresă) , a refuzat să pună un autoturism de serviciu dotat pentru deplasări la accidente mortale de muncă la dispoziția inspectorului de serviciu, a organizat ședințe ad-hoc în lipsa Inspectorului șef adjunct pentru securitate și sănătate în muncă,
• Și-a încalcat cuvântul dat, astfel că a trebuit să fie obligat  prin corespondență să preia  patrimoniul ITM București,
• A limitat atributiile Inspectorului șef adjunct pentru securitate și sănătate în muncă aprobate prin fișa postului de Ministrul muncii, prin decizii anume emise, decretând că numai Inspectorul șef poate emite note de serviciu (scrise cu litere mici), deși în fapt a semnat tot notele de serviciu (scrise cu litere mari),  care erau concepute de Inspectorul șef adjunct pentru securitate și sănătate în muncă.
  

 Cum poate apăra legea dl. Inspector Sef Bujor Constantin, când chiar el o încalcă, inclusiv prin refuzul de a răspunde unor solicitări sau interpretări proprii a ce trebuie să facă inspectorul de muncă pe timpul cercetării unui accident mortal ?

Ura administrativă a dlui. Inspector șef Bujor Constantin  împotriva tuturor inspectorilor șefi adjuncți, nu a fost întâmplătoare și a produs efecte.

Poate că ar trebui cercetate împrejurările în care aceasta s-a născut, a evolut și a produs efectele scontate – compromiterea atribuțiilor posturilor ambilor inspectori șefi adjuncți.

Poate într-o zi, dl.Jr. Eduard Corjescu, prietenul administrativ din cadrul Ministerului Muncii, va da niște explicații.

Subiectul de luni 24.12.2018 07.01.2019 – DOVADA PREMEDITĂRII CRIMELOR ADMINISTRATIVE SĂVÂRȘITE DE INSPECTORUL ȘEF BUJOR CONSTANTIN. EPISODUL (1) – FIȘA DE POST.